Biserica Creștină Baptistă Harul Lugoj

La început…

Demn de remarcat este faptul cã în anul 1924 a fost înfiinţat corul mixt al Bisericii, prima dirijoare fiind sora Palis, o credincioasã ce a emigrat la sfârşitul anului 1924 în SUA. Activitatea coralã a fost preluatã apoi de fratele Andrei Rafila (1925-1928), iar apoi de cãtre fratele Ioan Avram. Fratele Drãgilã a fost membru în Comitetul de conducere al Uniunii Baptiste şi din aceastã posturã a participat la Congresul Alianþei Mondiale Baptiste ce s-a ţinut  la Stockholm, în Suedia. În perioada slujirii sale, Casa de Rugãciune s-a mutat din strada Lenau nr. 9, pe str. Heifel nr. 4 (prima Casã de Rugãciune a fost pe str. Cloşca nr. 6). În perioada slujirii sale ca pãstor, fratele Dumitru Drãgilã a fost ajutat de cãtre fratele Iosif Imbrea. Iniţial fratele Imbrea a fost angajat evanghelist, iar între anii 1929-1933 a fost pãstor al Bisericii din Lugoj şi al celor din împrejurimi. În anul 1934, datoritã unor frãmântãri ale frãţietãţii, Biserica din Lugoj s-a divizat, o parte a credincioşilor fiind alãturi de fratele Dumitru Drãgilã, iar o altã parte, alãturi de fratele Iosif Imbrea. Ambele biserici au funcţionat pânã la 1 ianuarie 1938, când s-au reunit. Dupã reunire, Biserica a fost pãstoritã doar de fratele Dumitru Drãgilã, iar fratele Iosif Imbrea a slujit la bisericile din jurul Lugojului pânã la pensionare. Dupã reunire, activitatea spiritualã s-a reînviorat, lucrul acesta observându-se şi în activitatea corului care acum avea trei dirijori: Andrei Rafila, Ioan Avram şi Gheorghe Jurcovici. În anul 1942, prin legea nr. 927, toate bisericile baptiste din România au fost închise. O parte din liderii bisericilor au fost trimişi în închisoare, bunurile materiale au fost confiscate, iar metodele de şicanare ale regimului antonescian au fost foarte diferite. Redeschiderea bisericilor a avut loc la sfârşitul anului 1944, atunci când prin Legea nr. 548, semnatã de Regele Mihai, baptiştii şi-au recãpãtat libertatea de a se închina. Unul din lucrurile importante pe care credincioşii baptişti din Lugoj l-au dorit în aceastã perioadã a fost aducerea unui nou pãstor, fratele Dumitru Drãgilã fiind deja destul de bãtrân. O perioadã de timp Biserica a fost vizitatã de fratele evanghelist Gheorghe Mardare, dar nefiind ordinat, slujirea pastoralã a rãmas tot în seama fratelui Drãgilã.

Un eveniment important din viaţa Bisericii din Lugoj a fost înfiinţarea, la 10 septembrie 1946, orchestrei sub bagheta renumitului dirijor şi compozitor baptist, Titi Adorian. În paralel cu orchestra adulţilor se înfiinþeazã şi orchestra copiilor care s-a dovedit în decursul anilor o adevãratã pepinierã de talente, cel mai strãlucit elev al fratelui Titi fiind Puiu Crişan, care a dirijat orchestra copiilor între 1949-1956. Între 1946-1947 Biserica din Lugoj a fost pãstoritã provizoriu de fratele Mircu Cocar din Sibiu, iar între 1948-1949 ea a fost slujitã de fratele Teodor Cenuşã din Haţeg. Datoritã faptului cã pãstorii respectivi erau navetişti actele de cult au continuat sã fie sãvârşite de fratele Dumitru Drãgilã, care, în ciuda vârstei înaintate, a oferit stabilitate doctrinarã Bisericii din Lugoj. Constatând faptul cã este dificil sã transfere la Lugoj un pãstor dintr-o altã localitate Comitetul Bisericii a cerut Seminarului Teologic Baptist din Bucureşti sã le fie recomandat un frate tânãr care sã corespundã cerinţelor de pastorat pe care le implicã slujirea din Lugoj. Astfel, a fost repartizat fratele Ioan Bunaciu, un tânãr licenţiat în ştiinţe Economice, dar şi absolvent al Seminarului Teologic. Fratele Bunaciu a lucrat cu râvnã şi a întreţinut spiritul misionar al baptiştilor din Lugoj. La 21 iulie 1951 a oficiat un botez în râul Timiş la care a asistat un public numeros, botezul fiind un adevãrat act de afirmare publicã a credinţei baptiste. În toamna anului 1951, fratele Bunaciu s-a înscris la Institutul Teologic Protestant din Cluj, iar postul de pãstor rãmâne vacant. Tot în acest an, dirijorii corului, Ioan Avram şi Gheorghe Jurcovici se retrag, iar biserica apeleazã la fratele Gheorghe Ienovan pentru a continua instruirea corului. Alãturi de el se implicã în activitatea coralã fraţii Gheorghe Patacã şi Petru Murariu, dirijori bine pregãtiţi şi devotaþi cauzei Domnului. Dupã plecarea fratelui Bunaciu, conducerea Seminarului îl trimite la Lugoj pe fratele Teodor Turcu, care va pãstori Biserica între anii 1952-1977. În timpul slujirii sale Biserica creşte numeric, motiv pentru care cumpãrã un imobil situat în centrul oraşului, pe str. Plopilor nr. 10. În data de 14 noiembrie 1955 are loc inaugurarea noului locaş de închinare, la care participã fraţii pãstori Dumitru Drãgilã, Teodor Turcu, Petre Drãgoescu, iar corul şi orchestra au cântat spre slava lui Dumnezeu. În aceastã perioadã s-a pus mare accent pe muzica instrumentalã, iar orchestra a fost condusã în decursul anilor de cãtre fraţii Gheorghe Rãdulescu, Ioan Bosa şi Nistor Toşitiu. Fiind una din puţinele orchestre baptiste din ţarã, misiunile pe care aceasta le-a fãcut au ajutat enorm la promovarea bisericii în mediul baptist.

În anul 1964 fratele Dumitru Drãgilã trece în veşnicie, iar slujirea bisericii rãmâne în totalitate pe umerii fratelui Turcu. Din anul 1971 alãturi de fratele Gheorghe Patacã se implicã în lucrarea Domnului fratele Ilie Lazãr, un credincios talentat în domeniul muzicii care va prelua corul bãrbãtesc al Bisericii, pe care îl dirijeazã pânã în anul 1992. Fratele Turcu a slujit Biserica pânã în anul 1977, iar apoi a pãstorit Bisericile Baptiste din Craiova, Petnic şi Criciova. S-a pensionat în anul 1984, dar continuã sã fie de un real folos pentru lucrarea Domnului dimprejurul Lugojului.

Anul 1978 reprezintã un an de frãmântãri interne în Biserica din Lugoj, dar şi un an al revigorãrii spirituale. Uniunea Baptistã îl trimite la Lugoj pe fratele David Nicola. Fratele David imprimã Bisericii o pecete de optimism, punând mare accent pe activitatea tineretului. Localul Bisericii devine neîncãpãtor şi în trei situaţii au loc extinderi neautorizate. În aceastã perioadã activitatea formaţiilor muzicale se diversificã, înfiinţându-se grupul bãrbãtesc “Maranata” (1981) şi Fanfara Bisericii (1989). Fratele David organizeazã clasele de şcoalã Duminicalã şi implicã tineri în activitatea de educaţie a copiilor. În aceastã perioadã se remarcã urmãtorii învãţãtori: Nicolae Sava, Ioan Lazãr, Vasile Brocea, Titi Marian, Petricã Farcaş, Mia Stolojan, Gabi Petruţoni, Marel Cãrcãleanu, Mariana Filipescu, Agata Cãprariu, Irina Niedermayer, Virginica Ţepeş. Schimbãrile politice produse în Europa aveau sã atingã şi pãmântul românesc.

În decembrie 1989, Daniel Brocea, unul din tinerii Bisericii, este împuşcat la Revoluţie. Acest eveniment produce multã durere în rândul credincioşilor din Lugoj, dar şi o puternicã dorinţã de libertate. În anul 1990, la Adunarea Generalã, se propune construirea unui nou locaş de închinare pe acelaşi amplasament. Propunerea este primitã cu foarte mult entuziasm, astfel cã, la recomandarea fratelui Titi Bulzan din Arad, domnul arhitect Gheorghe Seculici, coordoneazã activitatea de construcţie a bisericii. Din partea Bisericii lucrãrile sunt coordonate de fraţii Nicu Negrei şi Vasile Brocea, iar la 29 noiembrie 1992, dupã multã muncã şi efort, are loc inaugurarea noului locaş de închinare. La acest eveniment aveau sã participe oaspeţi dragi din strãinãtate (Douglas Olsen, Michael Former, Berry Moore, Art Perry), pãstori români (Ioan Bunaciu, Ioan Râncu, Ovidiu Bulzan), reprezentanţi ai autoritãţilor şi ai altor culte.

Tot în anul 1990, la iniţiativa fraţilor David Nicola, Titi Marian, Valeriu Giorgioni şi Nicolae Sava apare revista “Harul Mântuirii”, revistã ce din anul 1995 se transformã în revista Comunitãţii Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara, fiind coordonatã de pastorul Ionel Tuţac. Datoritã vremurilor de libertate şi a complexitãţii lucrãrii, se pune acut problema aducerii unui nou pãstor, aşa cã în data de 8 august are loc alegerea ca pãstor a fratelui Ionel Tuţac. Noile oportunitãţi create de democraţie determinã Biserica din Lugoj sã punã accent pe latura evanghelisticã, iar în aceşti primi ani de libertate au loc botezuri şi plantãri de noi biserici. Se deschid biserici la Honorici, Ghizela, Paniova, Hezeriş, Darova, Boldur, Lugojel, Coşteiu, Secaş, Ohaba Forgaci, se organizeazã evanghelizãri pe stadion şi în case de culturã, au loc întâlniri ale tinerilor. Se organizeazã conferinţe pentru pregãtirea lucrãtorilor şi sunt ordinaţi noi pãstori. În aceastã perioadã Biserica din Lugoj gãzduieşte câteva evenimente de anvengurã pentru mişcarea baptistã: Congresul femeilor (20-22 iulie 1995), Serbarea de absolvire a promoţiei 1997 a Institututului Teologic Baptist din Bucureşti (13 iulie 1997), Congresul Uniunii Baptiste (27-28 mai 1999), eveniment la care participã reprezentanţi de seamã ai mişcãrii baptiste internaţionale, Festivalul Fanfarelor Baptiste (19 octombrie 1999), Conferinţa Naţionalã a Uniunii Baptiste (27-28 martie 2009), eveniment la care sunt prezenţi şi fraþii David Coffey (preşedintele Alianţei Mondiale Baptiste), Toma Magda (preşedintele Federaţiei Europene Baptiste), George Dancea (preşedintele Asociaţiei Baptiste Române din SUA şi Canada), Larry Carnes, reprezentantul Convenţiei Baptiste de Sud) şi Ondrey Franka (preşedintele Uniunii Baptiste din Serbia), Conferinaţa Naţionalã a Departamentului Femeilor (2-3 octombrie 2009). De asemenea, în aceşti ani au loc diverse aniversãri: aniversarea celor 50 de ani de existenţă a orchestrei (29 septembrie 1996), aniversarea celor 10 ani de la apariţia revistei “Harul” (26 februarie 2000), aniversarea celor 80 de ani de activitate coralã (27 februarie 2005) şi aniversarea a 60 de ani de activitate orchestralã (15 octombrie 2006). În aceşti ultimi 20 de ani, Biserica este slujitã, alãturi de fraţii David Nicola şi Ionel Tuţac, de cãtre pastorul Cristian Paul (iulie 2001-ianuarie 2003), Gigel Olariu (2003-2007) şi din 2005 de cãtre fratele Teofil Ciortuz.

Trebuie subliniat faptul cã Biserica din Lugoj a pus întotdeauna un mare accent pe latura muzicalã. Ultimii 20 de ani au scos în evidenţã calitãţi extraordinare cu care Dumnezeu a înzestrat membri ai bisericii noastre. Activitatea coralã (cor mixt, cor bãrbãtesc, cor de tineret, cor de fete şi cor de copii) a fost coordonatã de creştini deosebit de talentaţi şi devotaţi: Beniamin Tosity, Emil Patacã, Ilie Lazãr, Sorin Ţepeş, Marius Lãzãrescu, Claudia Gherga, Cosmin Cãprariu, Claudiu Cãprariu, Agata Cãprariu, Emanuel Azgur, Claudiu Murariu şi Marius Boghiţoi. Deasemenea, Biserica din Lugoj a pus mare accent pe activitatea instrumentalã (orchestrã, orchestrã micã, fanfarã). Suntem datori sã amintim aici contribuţia deosebitã a fraţilor Marius Lãzãrescu, Claudiu Murariu, Ilie Lazãr, Doru Lazãr, Otniel Didraga, Marius Boghiţoi, Gabi Trufaş şi Mihai Manguţa.

Din punct de vedere al implicãrii misionare existã câţiva fraţi care şi-au asumat responsabilitatea slujirii în satele din jurul Lugojului: Ioan Bãrbos (Ghizela, Paniova, Secaş şi Ohaba Forgaci), Titi Nediglea (Paniova), Sorin Stoia (Hezeriş şi Lugojel), Petricã Farcaş, Ioan Lazãr, Nicolae Todor şi Ioan Stoia (Honorici), Mihãiţã Boambeş (Hezeriş, Valea Lungã, Oloşag, V.V. Delamarina), Ghiţã Magheţ şi Florea Avram (Sacoşu Mare), Radu Rusalin (Boldur), Lupu Damian (Boldur), Cristi Velici (Boldur şi Jabãr), Ioan Gârboni, Ilie Murariu (Teş), Alin Bãrbos (Ghizela, Paniova, Secaş).

Nu trebuie uitatã nici activitatea desfãşuratã de învãţãtoarele de copii, care în fiecare duminicã predau cursuri biblice şi îi învaţã pe copii cântãri (Agata Cãprariu, Gabi Petruţoni, Virginica Ţepeş, Claudia Filea, Alina Bãrbos, Irina Niedermayer, Loredana Coştean, Adriana Ianãş, Andreea Velici, Ionela Moşoarcã, Lavinia Velici, Erika Şomoghi). Biserica din Lugoj a fost o adevãratã pepinierã pentru formarea de noi lucrãtori. Aici au crescut din punct de vedere spiritual urmãtorii fraţi pãstori: Gigel Olariu (pastor la Reşiţa), Puiu Sârbu (pastor la Oraviţa şi Chicago), Marius Birgean (pastor la Timişoara), Dan Cãprariu (pastor la Criciova, Cliciova, Lugojel), Valentin Sfercoci (pastor la Oravița), Beniamin Indru (pastor la Lugoj – Efrata), Cristi Adavidoaiei, (pastor la Brad), Cristi Şipoş (pastor la Margina), Andreas Schoger (pastor la Pestiş).

Unul din cele mai importante proiecte ale Bisericii este construirea şcolii creştine “Harul”, proiect ce a fost finalizat în data de 15 septembrie 2008. Suntem datori sã mulţumim lui Dumnezeu pentru resursele ce ni le-a dãruit, dar în acelaşi timp trebuie sã apreciem implicare pastorului Gearl Spicer, din Atlanta, un prieten al bisericii care, alãturi de echipa sa, ne viziteazã în fiecare an, începând din 2003. Nu uitãm nici contribuţia fratelui George Bertalan din Germania şi sprijinul fraţilor din Virginia, conduşi de sora Linda Vaughan.
Dacã înainte de Revoluţie oamenii de culturã şi liderii politici se fereau sã viziteze bisericile baptiste, în ultimii 20 de ani aceştia au venit cu mare bucurie la slujbele noastre de închinare. Vrem sã amintim câţiva dintre oamenii care au cãlcat pragul Casei Domnului: Sorin Stragea, Virgil Turcanu, Marius Martinescu şi Francisc Boldea (primarii oraşului Lugoj), Ioan Şipoş şi Constantin Ostaficiuc (preşedinţii Consiliului Judeþean Timiş), Petru Andea, Petru Dugulescu, Viorel Oancea, Valeriu Tabãrã, Gheorghe David, Aurel Miloş, Cristi Dugulescu, Sorin Stragea, Dinu Bulzesc, Ioan Otiman (parlamentari), Victor Ciorbea (prim-ministru) şi Emil Constantinescu (preşedinte), Remus Taşcãu, Violeta Zonte, Ciprian Cipu (oameni de culturã). Dacã înainte de Revoluţie vizitele fraţilor noştri din strãinãtate erau rare, dupã dobândirea libertãţii am avut harul de-a vedea sute de fraţi din America, Anglia, Canada, Suedia, Serbia, Croaţia, la Lugoj. Printre ei enumerãm pe urmãtorii: Gearl Spicer, Charles Germany, Chester Whisonant, Ken Whaley, Bill Batman, Berry Moore, Art Perry, Michael Farmer, Douglas Olsen, Lazãr Grujic, Fred Jantz, Bill Richardson, Phil Roberts, Avy Snyder, Jerry Haas, Joe Campbell, Thomas Lee, Scott McDowell, Sam Cash, Ted Bashford, James McPherson, Scott Harris, John Gray, Tony Peck, Chris Gilliam, Gary Menzies, Linda Vaughan, Mona Smed, Steve Sullivan, Joe Youngblood, Davis Coffey, Toma Magda, Ondrej Franka, Larry Carnes, Raquel Contreras, Gary Hanna, Gary Fleetwood, Eddie Ildenfonso şi alţii.

La acest ceas aniversar privim cu respect şi admiraţie la lucrarea şi jertfa înaintaşilor noştri şi spunem “Eben – Ezer” (pânã aici Domnul ne-a ajutat).